MADR feeds

  1. Discuții constructive cu reprezentanții  COPA-COGECA, la Bruxelles

    La invitația COPA și COGECA, Claudiu Sorin Roșu Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 14 februarie 2019, la Praesidia, întâlnire ce reunește conducerea asociației, pentru un schimb de opinii privind obiectivele președinției române în domeniul agriculturii.

    Cu această ocazie, s-au abordat aspecte legate de reforma PAC, planul proteic, comerțul cu produse alimentare, buget, pesta porcina africană etc.

    Reprezentantul României a precizat importanța continuării dezbaterilor privind bugetul și a celorlalte dosare legislative, precum și identificarea de soluții (financiare) pentru sectorul zootehnic, serios afectat de pesta porcină africană.

    Sesiunea de întrebări a fost dominată de reforma PAC, capitol la care s-a precizat stadiul avansării negocierilor și alte aspecte, precum și șansa președinției române de a accelera identificarea de soluții în ce privește consecințele numărului mare de porci mistreți pe teritoriul UE.

    În discursul său, secretarul de stat a precizat că traversăm o perioadă dinamică, marcată de o serie de evenimente importante, în special dezbaterile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM), precum și al reformei PAC. A subliniat importanța obiectivului de a avea abordare generală parțială în martie pe anumite dosare legislative. În esență, discuțiile vor continua pe procesul de convergență externă, dezvoltarea unui plan de acțiune în ce privește consolidarea independenței proteice la nivelul UE, atragerea tinerilor în agricultură, cât și reînnoirea generațiilor.

    În ce privește sănătatea și bunăstarea animală, secretarul de stat a precizat că există un obiectiv important pentru sectorul zootehnic, pentru contribuția sa la consolidarea economică a fiecărui stat membru. Acesta a subliniat ca este nevoie de soluții concrete în domeniul veterinar, un sector aflat în dificultate, în special în România.

    A fost de asemenea, subliniată importanța sectorului pescuitului, un obiectiv al Președinției României a Consiliului UE, prin dimensiunea sa la nivel european și legătura cu comunitățile și identitățile culturale. 

    • 284 unități verificate și amenzi de 855.000 lei 

    Echipe  mixte formate din inspectori cu atribuții de control din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor continuă seria controalelor inițiate în data de 21 ianuarie 2019, ce au ca scop verificarea conformității produselor de la patiserii, cofetării, pizzerii, restaurante/ catering, fast-food-uri, în raport cu materiile prime utilizate și informațiile oferite consumatorilor.

     În săptămâna 4–8 februarie 2019 s-au reluat verificările în județele Argeș, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți și municipiul București, la 104 operatori economici (din care 34 patiserii, 38 laboratoare cofetărie/patiserie, 19 pizzerii, 7 fast-food-uri,  4 restaurante/ catering și 2 magazine alimentare).

    Din cele 104 unități verificate, 47 unități (45 %) utilizau ca ingredient principal în produsele oferite consumatorilor specialități obținute din grăsimi hidrogenate și informau că preparatele conțin diferite categorii de brânzeturi sau cașcaval. Pentru aceste nereguli majore, dar și pentru alte abateri de la legislația sanitar-veterinară au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 194.000 lei.

    De la data declanșării acestor acțiuni, respectiv 21 ianuarie 2019 și până la data de 8 februarie 2019 au fost verificate 284 unități din 18 județe și din municipiul București, fiind constatate fraude alimentare la 110 agenți economici (reprezentând 39 %) prin substituirea produselor obținute din lapte cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, concomitent cu dezinformarea consumatorilor. Celor 110 operatori le-au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 855.000 lei.

     Prin verificările efectuate se confirmă persistența fenomenului substituirii produselor sănătoase obținute din procesarea laptelui autohton de calitate cu specialități obținute din grăsimi de altă origine și al dezinformării consumatorilor, inspectorii MADR continuând eforturile de  eradicare a acestora.

  2. Importante obiective de investiții realizate în avans față de termenele propuse de dare în funcțiune

    Programul Național de Irigații prevede reabilitarea a peste 2 milioane de ha din 88 de amenajări. Se acționează la 47 de obiective cu lucrări în curs

    Agenţia  Naţională de  Îmbunătățiri  Funciare, prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de irigaţii, derulează în prezent un număr de 47 de obiective de investiţii cu lucrări în curs de execuţie şi un număr de 30 de obiective de investiţii în diferite stadii de proiectare cu termene de începere a execuţiei lucrărilor în anul 2019.

    Din cele 47 de obiective, patru au fost finalizate şi alte două urmează a se finaliza, astfel:

    ➢      Modernizarea staţiei de pompare irigaţii SPA km 388 - Navele 2,3 din amenajarea Gălăţui Călăraşi şi Boianu Sticleanu, judeţul Călărași a fost finalizată cu un an mai devreme faţă de termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări;

    ➢      Reabilitarea staţiei de repompare SRPA I+IQ - Spiru Haret din amenajarea Ialomiţa Călmăţui, judeţul Brăila Călărași a fost finalizată la data de 01.09.2018,  iar  termenul prevăzut în Contractul de Execuţie lucrări era 26.10.2018;

    ➢      Reabilitarea  amenajării de irigaţii Terasa Caracal, județul  Olt, a fost finalizată la data de 20.09.2018, cu 3 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 09.01.2019;

    ➢      Reabilitarea amenajării  hidroameliorative Bucşani–Cioroiu - Priză Arceşti, judeţul Olt, a fost finalizată la data de 30.07.2018, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 05.01.2020;

    ➢      Reabilitarea staţiei de pompare plutitoare SPA Ruptoare, din amenajarea de irigaţii Viişoara, judeţul Teleorman, urmează a fi finalizată la data de 30.04.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 02.10.2019;

    ➢      Reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia Măceşu, judeţul Dolj, urmează a fi finalizată la data de 30.11.2019, mai devreme faţă de termenul prevăzut în contract, 15.03.2020;

    Prin Programul Naţional de Irigaţii se va reabilita o suprafaţă totală de 2.004.639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile care includ următoarele obiective: 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare, 11.856 m de conducte de refulare, 48.232 m de conducte îngropate, un colector, 2.548.860 m de canale de aducţiune, 2.811.338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice. 

    Prin aceste exemple, ca și prin altele, se demonstrează ritmul alert de realizare a sistemului de irigații.

  3. În ședința Guvernului din 15 februarie 2019 a fost aprobată Ordonanța de urgență privind transmiterea obiectivului de investiții “Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională “Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

    Prin acest act normativ sunt prevăzute următoarele măsuri referitoare la obiectivul de investiții “Canalul magistral Siret-Bărăgan”:

    I. Transmiterea obiectivului de investiții “Canal magistral Siret-Bărăgan”, astfel:

    o             “Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I-a“, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km, prin:

    • transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepționate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km,
    • transmiterea porțiunilor de canal cuprinse între km 5+700 și km 51+500, aflate în diverse faze de execuție, care vor fi finalizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

    o             “Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa a II-a“, cuprinzând canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

    II. Declararea obiectivului “Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I-a” ca infrastructură de irigații de utilitate publică.

    III. Completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul ”Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I-a”.

    IV. Elaborarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a Strategiei de extindere a infrastructurii de irigații, ce va cuprinde proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie

    Finanțarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

    Prin finalizarea obiectivului ”Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I-a” se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.

  4. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală de Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (DGP-AMPOPAM), anunță organizarea unei noi serii de evenimente de informare, în perioada 20.02-14.03.2019.

    Primul eveniment, ce se va desfășura în data de 20.02.2019, începând cu ora 1000,la sala de conferințe a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură¹, va fi deschis oficial de Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De asemenea, vor fi realizate expuneri de către conducerea Direcției Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM precum și de experți implicați în gestionarea FEPAM.

    În cadrul acestor evenimente, beneficiarii/potențialii beneficiari/publicul interesat vor afla detalii cu privire la măsurile finanțate din Fondul European de Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM).

    Astfel, cei interesați pot afla detalii referitoare la depunerea de proiecte finanțate din FEPAM privind: investiții productive în acvacultură, diversificarea veniturilor și noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitații și adăposturi - investițiile menite să îmbunătățească infrastructura porturilor de pescuit și a halelor de licitații sau a locurilor de debarcare, investiții pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătățirea siguranței pescarilor, investiții în instalațiile de colectare a deșeurilor, inovare, etc.

    Calendarul acțiunile de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este:

    • 26.02.2019, la Sâmbăta de Sus - Pensiunea Miruna (DJ102G, Sâmbătă de Sus, județul Brașov);
    • 28.02.2019, la Iași – Hotel Capitol (Șoseaua Nicolina 203A, Valea Adâncă 700063);
    • 05.03.2019, la Oradea - Hotel Continental (Aleea Ștrandului nr. 1, Oradea, județul Bihor);
    • 07.03.2019, la Borșa –Hotel Nord (Strada Alexandru Ioan Cuza 237A, Borșa 435200);
    • 12.03.2019, la Băile Olănești - Hotel Central (Strada Libertății nr 6, Băile Olănești, județul Vâlcea);
    • 14.03.2019, la Tulcea- Hotel Delta (Strada Isaccei nr 2, Tulcea);

    Confirmarea participanților se va face prin comunicarea datelor de identificare (nume, prenume, e-mail, telefon) la adresa de e-mail popam.comunicare@madr.ro.

    Mass-media acreditată pe lângă MADR poate participa la evenimentele de informare organizate de POPAM, cu înregistrarea prealabilă la adresa comunicată mai sus.


     1Bd. Ficusului, nr. 42, București, Sector 1.

  5. Petre DAEA: ”Aseară am consemnat încă o reușită a Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, în domeniul agriculturii: echipa noastră a fost felicitată de comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, pentru obținerea unui nou acord între Consiliu și Parlamentul European privind noile măsuri tehnice de conservare. Până în acest moment, am reușit să finalizăm cu succes negocierile cu Parlamentul European și Comisia Europeană pe 9 dosare din domeniul agricultură și pescuit, din care cinci în ceea ce privește pescuitul”.

    Mai jos regăsiți traducerea Comunicatului de presă publicat pe pagina Comisiei Europene.

    Pescuit: Comisia Europeană salută acordul politic provizoriu privind noile măsuri tehnice de conservare

    Astăzi, Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra propunerii Comisiei de a descentraliza și simplifica regulamente tehnice, oferind pescarilor mai multă greutate în luarea deciziilor cu privire la cele mai bune măsuri pentru un pescuit durabil, adaptate nevoilor lor specifice.

    Noile regulamente, în acord cu Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) și  cu programul Comisiei privind o mai bună reglementare, simplifică măsurile tehnice care legiferează modul în care, unde și când pescarii pot pescui și stabilesc tipul de echipament, compoziția capturilor și a modalităților de a trata capturile accidentale.

    Comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, Karmenu Vella, a declarat: "Sunt încântat că s-a realizat un acord privind propunerea noastră. Noile măsuri tehnice de conservare reprezintă un pas important în realizarea unui angajament concret al UE față de un sector durabil de pescuit și de protecție a mediului marin. Acordul de astăzi oferă părților interesate și pescarilor un instrument pentru a determina care sunt cele mai bune măsuri pentru pescuit, luând în considerare situația lor locală, protejând în același timp sănătatea oceanelor noastre ".

    Noile regulamente simplifică măsurile tehnice de conservare existente, care până în prezent la nivel european au devenit extrem de complexe de-a lungul anilor. Noile regulamente includ prevederi pentru protecția ecosistemului marin, a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale de specii rare și necomerciale.

    Regulamentul introduce indicatori cantitativi pentru a determina eficacitatea măsurilor tehnice de reducere a capturilor nedorite de puiet, capturi accidentale ale mamiferelor, cum ar fi balene, delfini și marsuini și păsări marine, precum și indicatori care definesc impactul asupra habitatului marin. Aceasta este o abordare nouă menită să conducă la o mai bună privire de ansamblu asupra rezultatelor și o mai mare responsabilitate a operatorilor. Acordul este, de asemenea, un pas important pentru cetacee și păsări marine, prin extinderea obligației Statelor Membre de a introduce măsuri de atenuare pentru a evita capturile accidentale de păsări marine,

    balene, delfini și marsuini în toate zonele maritime, atunci când acest lucru este justificat de dovezi științifice.

    De asemenea, co-legislatorii au convenit să introducă o interdicție privind utilizarea echipamentelor de pescuit cu impulsuri începând cu 1 iulie 2021, asigurând o perioadă de eliminare treptată pentru a permite sectorului să se adapteze. Acordul oferă, de asemenea, Statelor Membre posibilitatea de a interzice sau de a restricționa imediat utilizarea pescuitului cu impulsuri electrice în apele lor costiere. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile științifice în desfășurare.

    Etapele următoare

    Acordul provizoriu va trebui adoptat oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

    Context

    Propunerea făcută de Comisie în 2016 vizează un sistem mai flexibil de guvernanță, care să permită actorilor regionali, care cunosc cel mai bine situația lor locală, să adapteze măsurile tehnice de conservare în bazinele lor maritime. De asemenea, a fost redactată o serie de regulamente distincte într-un singur text, care ar facilita interpretarea și conformitatea.

  6. Experții de la Comisia Europeană au fost primiți la MADR

    La solicitarea ministrului Agriculturii Petre DAEA, adresată comisarului european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Vytenis Andriukaitis, în perioada 11-13 februarie a.c., o echipă de experți ai Comisiei Europene a venit la București. Aceștia, împreună cu experți de la ANSVSA s-au deplasat în țară, examinând la fața locului situații diferite, în vederea stabilirii celor mai potrivite măsuri pentru eradicarea bolii și reducerea pierderilor economice.

    În deschiderea discuțiilor, ministrul Petre DAEA a făcut un istoric al maladiei de la debutul în România, prezența virusului PPA în țara noastră fiind semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în județul Satu-Mare. De la primele cazuri de pestă porcină africană confirmate, autoritățile române au acționat în conformitate cu planul de contingență al României pentru PPA.

    În cursul expunerii sale, ministrul a dat asigurări că evoluția bolii a fost și este în permanență monitorizată, prin examene clinice şi de laborator zilnice, se aplică măsuri şi se întreprind acțiuni în funcție de circumstanțe. ANSVSA se bazează pe sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecințele economice generate de apariția ei.

    Reprezentanții DG SANTE au afirmat că vor colabora foarte strâns cu autoritățile din România, pentru a avea o imagine cât mai clară asupra situației evoluției bolii, astfel încât să identifice cele mai bune soluții la problemele cu care țara noastră se confruntă din această perspectivă și că vor propune suplimentarea fondurilor destinate combaterii acestei boli.

    La finalul întâlnirii, ministrul a mulțumit experților pentru deschiderea arătată și comisarului european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Vytenis Andriukaitis pentru promptitudinea cu care a răspuns solicitării României.

    Ministrul a amintit că Președinția Română va continua să faciliteze discuțiile privind pesta porcină africană întrucât, în cursul Președinției Consiliului, se va organiza la București o conferință ministerială dedicată acestei boli precum și altor boli transfrontaliere la animale, care să pună totodată bazele unui for științific de cercetare găzduit de țara noastră.

  7. Se deschide o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanțare  pentru submăsura 4.1a - „Investiții în exploatații pomicole”

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea în perioada 15 februarie – 15 august 2019 a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014- 2020 (PNDR 2020).

    Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 Euro, din care 3.500.000 Euro pentru obținerea de material de înmulțire și plantare fructifer.

    Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM 4.1a este de 10 puncte. Pragurile de calitate lunare, pentru sM 4.1a sunt următoarele:

    • Componenta fără obținere de material de înmulțire și plantare fructifer
      Perioada de depunere      Prag de calitate
      15 februarie – 15 martie        75 puncte
      16 martie – 15 aprilie            60 puncte
      16 aprilie – 15 mai               50 puncte
      16 mai – 15 iunie                 35 puncte
      16 iunie – 15 iulie                 25 puncte
      16 iulie – 15 august             10 puncte
    • Componenta ”obținere de material de înmulțire și plantare fructifer”
      Perioada de depunere      Prag de calitate
      15 februarie – 15 martie        50 puncte
      16 martie – 15 aprilie            45 puncte
      16 aprilie – 15 mai               35 puncte
      16 mai – 15 iunie                 25 puncte
      16 iunie – 15 iulie                15 puncte
      16 iulie – 15 august             10 puncte

    Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate cu pepiniere pomicole.

    Depunerea Cererilor de Finanțare pentru submăsura 4.1a se va face on-line pe  https://online.afir.info/, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând cu data de 15 februarie 2019, ora 09:00.

    Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurii 4.1a este 15 august 2019, ora 16:00.

  8. Marți, 12 februarie 2019, ministrul Petre DAEA a convocat la sediul MADR cea de-a patra videoconferință cu președinții și vicepreședinții grupurilor de lucru de la Bruxelles, cu experți din cadrul Unității pentru Pregătirea Consiliului Președinției UE, precum și cu directori generali din structurile implicate în procesul de exercitare a Președinției Consiliului UE, alături de experți din aceste structuri.

    Ministrul Petre Daea a punctat reușita echipei Președinției Române la Consiliul UE privind obținerea acordului provizoriu cu privire la disponibilitatea și independența studiilor științifice asupra unui nou regulament privind siguranța și transparența lanțului alimentar.

    De asemenea, ministrul a discutat cu reprezentanții RPRO și cu experții MADR revizuirea regulamentului referitor la Organizarea Comună de Piață și Politica de calitate.

    A fost prezentată și evoluția dosarelor privind regulamentele reformei Politicii Agricole Comune (PAC)-Planul Strategic și Finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC.

  9. Cetățenii europeni se vor bucura în curând de un acces mai ușor la informații științifice referitoare la chestiunea fundamentală a siguranței alimentare și a sănătății umane.

    Președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns astăzi la un acord provizoriu asupra unui nou regulament privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar. Acordul provizoriu nu a fost confirmat încă oficial nici de Consiliu, nici de Parlamentul European.

    Pe lângă o mai mare transparență a studiilor științifice pe care se sprijină cererile de autorizare a introducerii pe piață, noile dispoziții vor asigura mai multă securitate juridică pentru sectorul alimentar și o mai mare durabilitate a guvernanței și a capacității științifice a EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

    „Cetățenii europeni merită să beneficieze de norme fiabile și transparente în materie de siguranță alimentară. Ei trebuie să dispună de informații complete și clare atunci când evaluează riscurile potențiale ale produselor alimentare. Prin acordul la care am ajuns astăzi consolidăm și mai mult încrederea dintre consumatori, industria agroalimentară și instituții.” - Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și președinte al Consiliului

    În acordul provizoriu se prevede că:

    • datele și informațiile justificative legate de o cerere de autorizare vor fi făcute publice de către EFSA după evaluarea valabilității cererii, cu excepția cazului în care solicitantul dovedește că în acest fel interesele sale ar putea fi prejudiciate în mod semnificativ, cerând ca EFSA să trateze în mod confidențial datele și informațiile în chestiune
    • solicitantul va putea introduce o cerere de confirmare dacă nu este de acord cu evaluarea realizată de EFSA în privința confidențialității. În acest caz, informațiile nu pot fi făcute publice până când nu se ajunge la o decizie finală
    • Comisia va putea solicita EFSA să își comande propriile studii de verificare în cazuri excepționale, controversate și deosebit de importante pentru societate
    • statele membre vor avea un rol mai activ în sprijinirea EFSA pentru a atrage mai mulți oameni de știință de valoare care să participe la grupurile științifice
    • comunicarea riscurilor între toți actorii implicați – Comisia, EFSA, statele membre și părțile interesate din sectorul public – va fi îmbunătățită în vederea asigurării unui grad mai ridicat de coerență, transparență și continuitate a fluxului de informații de-a lungul întregului proces de evaluare a riscurilor

    Etapele următoare

    Dacă acest acord va fi confirmat de ambasadorii la UE în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper), regulamentul va fi apoi înaintat Parlamentului European spre aprobare, urmând să fie retransmis Consiliului pentru adoptarea finală.

    Noile norme vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar majoritatea se vor aplica după 18 luni de la data respectivă.

    Context

    În 2002, așa-numitul Regulament privind legislația alimentară generală a introdus în legislația alimentară a UE principiul analizei riscurilor și a instituit EFSA ca organism separat însărcinat cu evaluarea riscurilor din lanțul alimentar, în timp ce instituțiile europene au rămas responsabile de gestionarea riscurilor. 
    Ca urmare a controverselor și îngrijorărilor publice legate de glifosat, de organismele modificate genetic și de perturbatorii endocrini, Comisia a propus, în aprilie 2018, revizuirea legislației alimentare generale și modificarea a opt acte legislative referitoare la sectoare specifice ale lanțului alimentar: OMG-urile, aditivii furajeri, aromele de fum, materialele destinate să vină în contact cu alimentele, aditivii alimentari, enzimele și aromele alimentare, produsele de protecție a plantelor și alimentele noi.

© 2018 DADR Alba. All Rights Reserved.