MADR feeds

  1. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare ruralălegate de suprafață și de animale.

    Astfel, statele membre pot face plăți în avans de până la 70 %în cazul plăților directeenumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013 și de până la 85%în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare ruralămenționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

    Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului  Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

  2. Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, va participa în perioada 23-24 septembrie 2019, la Helsinki, la reuniunea informală a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) și la discuții organizate în marja acestui eveniment. Finlanda a preluat Președinția Consiliului UE la 1 iulie 2019.

    Temele aflate pe agenda discuțiilor vizează încurajarea aplicării unor practici de management care să asigure protecția resurselor de sol, promovarea agriculturii durabile prin stocarea carbonului în sol, importanța stocării carbonului în sol pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Precizăm că stocarea carbonului în sol este considerată o măsură-cheie importantă pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră din agricultură.

    În cadrul acestei întâlniri miniștrii vor analiza aspecte referitoare la măsura în care propunerea PAC post 2020 poate oferi un cadru adecvat pentru îmbunătățirea stocării carbonului din sol și vor dezbate practicile optime care susțin acest demers. 

    România are în vedere includerea măsurilor care promovează dezvoltarea agriculturii durabile prin stocarea carbonului în sol în planul strategic național în contextul Politicii Agricole Comune 2021-2027.

    Reamintim că România face parte alături de Finlanda și Croația din Trio-ul statelor care asigură consecutiv președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada ianuarie 2019 – iunie 2020.

  3. Deschiderea Târgului Național al Mierii – ediția de toamnă

    Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a participat vineri, 20 septembrie 2019, la deschiderea celei de-a 21-a ediții a Târgului Național al Mierii. Evenimentul este organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România pe platforma apicolă de la Băneasa, din București, b-dul. Ficusului nr. 42, sector 1 și se va desfășura în acest sfârșit de săptămână, fiind deja cunoscut şi așteptat la nivelul Capitalei, în principal de consumatorii de produse apicole.

    Secretarul de stat a precizat că pentru a lua contact cu realitatea din teren este considerată de mare ajutor prezența agricultorilor din toate sectoarele agriculturii în ședințele operative zilnice ale conducerii Ministerului Agriculturii. Daniel Dumitru Botănoiu a explicat că în cursul acestei săptămâni au fost prezenți doi apicultori, unul din județul Mehedinți și celălalt din județul Sibiu, iar problemele expuse cu această ocazie au vizat prețurile mici de valorificare a producției, raportat la munca depusă de aceștia, precum și dificultăți în comercializarea produselor realizate.

    La deschiderea Târgului, Daniel Dumitru Botănoiu a subliniat importanța sectorului apicol pentru economia din România și faptul că acesta trebuie dezvoltat într-o manieră corectă: ”Pe lângă ajutorul de 20 lei/familia de albine, aprobat în cursul acestei săptămâni de Guvern, avem în vedere și Programul ”Borcanul de miere” pentru elevi, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020 și mai trebuie amintit și Programul Național Apicol, deja bine-cunoscut în rândul apicultorilor, pentru achiziția de utilaje sau de tratamente pentru combaterea bolilor specifice stupilor etc.”,a precizat oficialul MADR.

    La Târgul Național al Mierii participă peste 100 de expozanți prezenți – apicultori şi firme specializate, care își prezintă produsele într-o gamă diversificată - de la produse apicole obținute direct din stupină până la produse apicole condiționate sau alte preparate derivate din produse apicole –  suplimente nutritive, cosmetice etc. De asemenea, de acest târg vor putea beneficia şi apicultorii deoarece sunt prezente şi produsele dedicate acestora – stupi şi componente, utilaje şi alte echipamente apicole, produse pentru sănătatea albinelor, produse pentru nutriție, cărți de specialitate etc.

    Alături de secretarul de stat Botănoiu s-au aflat Elena Tatomir, director general în cadrul MADR, reprezentanți ai ASAS, președintele Valeriu Tabără și vicepreședintele Ioan Jelev, oficiali ai ANSVSA, precum și membrii ai asociațiilor și federațiilor de profil.

  4. Se prelungește perioada de valorificare a lânii până la 21 octombrie 2019

    În ședința Guvernului din data de 19 septembrie 2019 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică și completează HG nr.500/2017 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”.

    Actul normativ adoptat astăzi prelungește perioada de cerere pentru anul 2019, respectiv perioada în care se valorifică lâna, de la 30 septembrie a.c. până la data de 21 octombrie 2019, inclusiv. Facem precizarea că depunerea documentelor justificative pentru obținerea sprijinului financiar se poate realiza până la data de 1 noiembrie 2019.

    Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis în anul 2019 se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale cu încadrarea în bugetul aprobat Direcțiilor pentru agricultură județene şi a municipiului București pe anul 2019 cu această destinație, din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Reamintim că în Ședința Guvernului din 24 iulie 2019 a fost aprobată o Hotărâre prin care se reglementează valoarea sprijinului financiar acordat crescătorilor de ovine pentru anul 2019, reprezentând ajutor de minimis, aceasta crescând de la 1 leu la 2 lei/kg lână comercializată.

  5. Sprijin financiar pentru apicultorii afectați de fenomene hidrometeorologice nefavorabile

    În ședința din 17 septembrie 2019, Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care se instituie schema de „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2019 asupra sectorului apicol”.

    Măsura se instituie întrucât familiile de albine nu au putut să beneficieze de hrană suficientă, din cauza diminuării timpului pentru cules, precum și a cantității mici de polen și nectar. Astfel, fenomenele hidrometeorologice nefavorabile care s-au manifestat pe întreg teritoriul țării noastre în perioada martie – mai 2019 au fost comunicate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către apicultori, reprezentanții formelor asociative ale acestora și Instituțiile Prefectului. De asemenea, hărțile de monitorizare a climei din perioada martie – mai 2019, elaborate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) consemnează faptul că au existat abateri semnificative privind regimul de temperaturi și precipitații care s-au înregistrat în această perioadă de timp pe întreg teritoriul țării.

    Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

    a)apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;

    b)apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare;

    c)apicultori, persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

    Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis va fi în valoare de 20 lei/familia de albine, reprezentând aproximativ 48% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole. Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar respectiv şi în cele două exerciţii financiare precedente.

    Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

    a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;

    b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcția sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

    Termenul de depunere a cererilor şi documentelor însoțitoare este 31 octombrie 2019.

    Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, respectiv 37.000.000 lei se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate MADR pe anul 2019.

  6. Prima cooperativă agricolă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”

    Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

    Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

    Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

    Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

    • materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
    • în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

    INFORMAȚII SUPLIMENTARE

    CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

    1. Produse de origine animală

    (1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

    (2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

     (3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

    1. Produse apicole,dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
    2. Produse de origine vegetală,doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

    Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

    Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

    La această dată avem înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

  7. Conferința tematică ”Politica Agricolă Comună – Produsul montan”, desfășurată la Sibiu

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR, cu sprijinul Agenției Naționale a Zonei Montane (ANZM) a organizat în perioada 11-12 septembrie, la Sibiu, Conferința tematică ”Politica Agricolă Comună – Produsul montan”.

    La conferință au participat directorul general al ANZM, Lazăr Latu, alături de directorul Dănuț GÎȚAN,reprezentanți și experți din cadrul MADR și ANZM. Cu această ocazie, s-au prezentat informații privind Planul Național Strategic și oportunitățile de finanțare a intervențiilor care vizează mediul și clima și Produsul montan, ca element al politicilor de dezvoltare a zonei montane.

    La sesiunile de dezbateri au participat peste 110 invitați din rândul producătorilor de produse agroalimentare care au obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative ”produs montan”, dar și producători care sunt în curs de obținere a deciziei, reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene, ai cooperativelor agricole și ai asociațiilor de producători, precum și reprezentanți din mediului academic.

    În cadrul Conferinței, mai mulți producători cu produs montan și-au prezentat produsele și au împărtășit din experiențele lor de zi cu zi. Printre aceștia se numără Cooperativa agricolă Sângeorz Băi, jud. Bistrița Năsăud, Vulpeș Ioan și Bijan Nicolae din localitatea Cornereva, Jud. Caraș Severin, Salca Ioana Eugenia Sita Buzăului, jud. Covasna, Cristea Ioan Întorsătura Buzăului, jud. Covasna și SC Dany Lily din localitatea Neagra Șarului, jud. Suceava. Toți acești producători au produse înregistrate în Registrul Național al Produselor Montane. De asemenea, au fost prezenți atât producători, cât și cooperative, care urmează să obțină dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative “produs montan”. Printre aceștia îi amintim pe Stâna Ștefanu de pe Transalpina, reprezentată de Băbu Măriora și Degustarium, Ghimeș – Făget, Târgul gospodăriilor de produse montane de la Dărmănești, jud. Bacău – Petru Pal.

    Dezbaterile au avut un caracter interactiv, iar cei prezenți au venit cu propuneri concrete pentru noul Plan Național Strategic, arătându-se interesați de modul în care se vor derula proiectele pentru zona montană.

  8. În ședința Guvernului din data de 12 septembrie 2019 a fost aprobată Hotărârea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău are ca obiect principal activitatea de explorare, inventariere, colectare, cercetare – dezvoltare și conservare a resurselor fitogenetice. Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău și de pe cuprinsul țării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.

    Colecția de specii și subspecii de plante va sta la baza viitoarelor cercetări în domeniul legumiculturii, floriculturii, plantelor aromatice și medicinale, având ca scop menţinerea biodiversităţii, îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice și salvarea speciilor.

    Acest act normativ are o contribuție majoră în menținerea siguranței și securității alimentare naționale, precum și în redresarea horticulturii românești, prin introducerea soiurilor autohtone cu potențial de producție și calitate superior. Banca va avea rolul de a conserva patrimoniul genetic autohton din domeniile de interes pe termen mediu și lung și de a proteja intelectual și juridic prin amprentare genetică, metodă neutilizată în prezent la nivel național.

    De asemenea, Banca va îmbogăți colecția de resurse genetice la plantele medicinale şi aromatice din România prin înfiinţarea unei colecţii naţionale, unde se vor regăsi plante din flora spontană autohtonă şi internaţională, plante rare sau aflate pe cale de dispariţie.

    Beneficiarii acestei bănci de resurse genetice vegetale vor fi toate unitățile de cercetare dezvoltare din domeniul legumiculturii, floriculturii, plantelor aromatice și medicinale din țară și străinătate.

  9. În ședința din 12 septembrie 2019, Guvernul a aprobat prin Ordonanță de urgență modificarea și completarea OUG 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României.

    Prin modificare s-au transpus prevederile Directivei (UE) 2019/782 care se referă la stabilirea indicatorilor de risc armonizați și autoritatea competentă în calculul și publicarea acestora.

    Indicatorii de risc armonizați măsoară progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor care privesc reducerea riscurilor și efectelor utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului, promovarea  utilizării  gestionării  integrate  a  dăunătorilor  și  a  unor  tehnici sau  abordări alternative pentru a reduce dependența de utilizarea pesticidelor.

    Indicatorul de risc armonizat I este bazat pe noțiunea de pericol, cantitățile de substanțe active introduse pe piață în produsele fitosanitare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, iar Indicatorul de risc armonizat II pe numărul de autorizații acordate în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr.  1107/2009.

    Prin prezenta Ordonanță s-au stabilit modificări care nu au impact socioeconomic și folosind datele statistice culese referitoare la  produsele fitosanitare și  alte  date  relevante se vor putea estima tendințele în  materie  de  riscuri  asociate utilizării pesticidelor

  10. Misiune agricolă româno-moldoveană în SUA

    Reprezentanți ai conducerii MADR, George Sava, în dubla calitate de secretar general adjunct și președinte al Consiliului de administrație al Casei Române de Comerț Agroalimentar ”Unirea” alături de Amelia Rus, director general al direcției generale de politici în industria alimentară și comerț, precum și membri din domeniul agricol din Republica Moldova, împreună cu 17 oameni de afaceri, participă în perioada 7-17 septembrie 2019 în Statele Unite ale Americii, la o misiune de lucru pentru realizarea unui schimb de experiență în agricultură.    


    Scopul misiunii este dezvoltarea parteneriatului strategic dintre Romania și SUA în sectorul agricol și consolidarea relațiilor bilaterale dintre cele două state.

    Obiectivele specifice ale acestei acțiuni sunt: modernizarea fermelor românești prin transferul strategic de tehnologii agricole de vârf din SUA în România, schimb de informații și know-how pentru creșterea recoltelor și procesarea locală a produselor finite agro-alimentare bio, organice și ecologice cu o mai mare valoare adăugată și de calitate sporită, astfel încat acestea să poata fi furnizate către piața din SUA, unde cererea de astfel de produse este în creștere.


    În perioada 9-11 septembrie, delegația a participat la ”Big Iron Farm Show” cel mai mare târg agricol din regiunea de centru vest organizat în orașul Fargo din Dakota de Nord, la una din cele mai mari ferme din zonă, Casey & Ivan Miller Farm.


    De asemenea, între 12-14 septembrie membrii delegației vor participa în Baltimore Maryland la expoziția BIOFACH AMERICA, târg internațional dedicat exclusiv produselor ecologice,  iar în perioada următoare reprezentanții MADR vor avea întâlniri cu oficiali din cadrul agențiilor guvernamentale ale SUA specializate în comerț, agricultură și îmbunătățiri funciare, în capitala americană, Washington D.C.

    Grupul este însoțit de un reprezentant al serviciului comercial din cadrul Ambasadei SUA la București.

    Misiunea a fost organizată cu sprijinul serviciului comercial din cadrul Ambasadei SUA la București, al biroului de comerț al statului Dakota de Nord din Fargo, precum și al departamentul de comerț al guvernului SUA din Fargo, Dakota de Nord și Baltimore, Maryland.

© 2018 DADR Alba. All Rights Reserved.
Politica Cookie Acest site utilizează module cookie strict necesare - functionare. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor.
Ok Decline