MADR feeds

  1. AFIR a publicat in consultare publica Ghidurile solicitantului pentru Submasurile 9.1, 4.2, si 16.4/ 16.4a.

    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, în perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va publica Ghidurile Solicitantului, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală ce vor fi lansate în perioada de tranziție.

    În acest moment, pe site–ul AFIR sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea /marketingul produselor”, 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/ 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa - Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/ extindere/ modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2.

    Documentele mai sus menționate sunt publicate în variantă consultativă pe pagina principală de internet a AFIR, conform normelor legale în vigoare, o perioadă de 15 zile, timp în care toți cei interesați pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire acestor documente atât pe adresa poștală a AFIR, cât și pe adresa de e-mail: consultare@afir.info.

    Ulterior expirării termenului legal de 15 zile, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri.

    Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru Ghidurile Solicitantului aferente măsurilor ce vor fi lansate în perioada de tranziție.

  2. Recensământul General Agricol - runda 2020
    • Colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol - runda 2020 se va efectua în perioada 10 mai – 31 iulie 2021
    • Validarea datelor și diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022
    • Recensământul are ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene în domeniul agricol, în concordanță cu Sistemul Statistic European

    Pe 10 mai a.c. începe colectarea datelor în cadrul Recensământului General Agricol runda 2020.

    Întreaga operațiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislația națională aprobată pentru acest recensământ.

    Activitățile de pregătire și organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale ale acestora și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și au vizat: organizarea activității la nivel central și teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecția, recrutarea și angajarea recenzorilor, recenzorilor șefi și coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităților, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT și a aplicațiilor informatice pentru colectarea și prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare și popularizarea recensământului.

    Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, care găzduiește și sistemele hardware şi software necesare pentru colectarea şi prelucrarea datelor de recensământ, asigurând totodată mecanismele de securitate privind transferul de date şi cel de administrare a resurselor.

    În vederea asigurării condițiilor necesare recenzării exploatațiilor agricole, comisiile comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București pentru recensământ sub coordonarea comisiilor judeţene și a municipiului Bucureşti pentru recensământ, precum şi secretariatelor tehnice ale acestora au efectuat acțiunea de sectorizare a teritoriului prin împărțirea localităților în sectoare şi secții de recensământ, pe baza  instrucțiunilor și normelor elaborate de Secretariatul Tehnic Central și aprobate de către Comisia Centrală pentru recensământ.

    Prin Recensământul General Agricol se dorește a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole, indiferent de mărimea acestora.  Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau de la deținătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploatații agricole pentru toate locațiile în care se utilizează suprafețe agricole sau se dețin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informațiile și datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, a explicat ministrul Adrian Oros.

    Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

    De asemenea, rezultatele obținute vor constitui baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice privind producția vegetală și animală.

    „Datele statistice sunt vitale pentru cunoașterea realităților din agricultura românească. Fără acestea, nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor” a declarat domnul Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

    În urma activității de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare și secții de recensământ, au fost recrutați și angajați cca. 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori șefi și 42 de coordonatori care vor desfășura activitatea de recenzare în toate unitățile administrativ teritoriale.

    „Ministerul Afacerilor Interne a fost și rămâne deplin implicat în organizarea și desfășurarea recensământului general agricol, alături de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de Institutul Național de Statistică și de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Pe lângă contribuția sa în cadrul Comisiei centrale, Ministerul Afacerilor Interne asigură și coordonarea activității instituțiilor prefectului. Complementar exercitării rolului său de reprezentant al Guvernului pe plan local și de conducător al serviciilor publice deconcentrate, prefectul îndeplinește și sarcinile stabilite prin lege pentru buna desfășurare a recensământului. Printre acestea aș aminti doar constituirea comisiilor județene și a municipiului București, coordonarea verificării și actualizării registrului agricol ori asigurarea comunicării publice, inclusiv prin intermediul site-ului instituției prefectului. Suntem în legătură permanentă cu doamnele și domnii prefecți și subprefecți, pentru ca problemele semnalate să fie gestionate și rezolvate cu celeritate, în scopul derulării în cele mai bune condiții, a recensământului general agricol.”  - Irina Alexe, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

    STS susține acest recensământ prin asigurarea sistemelor IT&C care ne aduc cu un pas mai aproape de digitalizare, de tehnologiile moderne. Acesta este avantajul pe care azi îl avem spre deosebire de acum un deceniu. Suportul tehnic pus la dispoziție de instituția noastră constă în sisteme și aplicații informatice, mașini virtuale pentru prelucrarea datelor, mecanisme de securitate și conexiuni securizate de date, echipamente mobile distribuite în toată țara, call center pentru sprijinirea activităților și instruirea operatorilor, mecanisme eficiente de management tehnic. Astfel, este asigurat un proces eficient și modern de achiziție și centralizare a unor informații complexe și transmiterea acestora în sistemul informatic central”a declarat domnul general-locotenent ing. Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale.Totodată, în luna aprilie 2021 au avut loc instruiri în mai multe etape cu personalul implicat în colectarea datelor din teritoriu, instruiri efectuate de către reprezentanții direcțiilor teritoriale de statistică din fiecare județ și din municipiul București, în colaborare cu cei ai direcțiilor agricole județene și a municipiului București. Modul de desfășurare al instruirilor a fost diferit de la un județ la altul, în funcție de incidența infectărilor cu SARS-CoV-2 la nivel local. Instruirile cu prezență fizică a personalului de recensământ s-au desfășurat cu respectarea legislației în vigoare în contextul pandemic actual.

    Datele colectate la recensământ vor fi utilizate exclusiv în scop statistic. Informațiile furnizate de către repondenți vor fi prelucrate respectând confidențialitatea statistică și vor fi diseminate de către Institutul Național de Statistică în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare, fiind imposibilă identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice sau juridice vizate.

  3. Modificări asupra Programului Naţional Apicol  pentru perioada 2021-2022

    În ședința Guvernului din data de 05 mai 2021 a fost aprobată o Hotărâre care completează și modifică Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022.

    Prezentul act normativ vizează o serie de modificări și completări la Programul național apicol, astfel:

    - actualizarea valorii totale a sprijinului financiar, având în vedere cursul euro stabilit la valoarea de 4,8683 lei pentru plăţile aferente anului 2021;

    -  reglementarea termenului de depunere a cererii de intenție, respectiv până la data de 31 mai a fiecărui an;

    - modificarea termenului-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc,  respectiv data de 31 iulie a fiecărui an, în loc de data de 1 august a fiecărui an, potrivit prevederilor legislației europene.

    De asemenea, s-a reglementat o excepție de la acest termen pentru anul 2022, când termenul-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc este data de 31 decembrie 2022.

    - Măsura de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune s-a completat cu încă două acțiuni, respectiv Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită și multiplicare” și Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare.” Prin Program, pentru cele două acțiuni noi, se decontează:

    a) achiziția a maximum 10 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de multiplicare și a maximum 20 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de elită, în funcție de numărul de familii de albine deținut;

    b) achiziţia de incubator de creștere a mătcilor, incubator de transport botci și kit inseminare artificială a mătcilor care să conțină cel puțin microscop, butelie CO2, aparat de inseminare și seringă inseminare.

    - Anexa „Plafoane alocate pentru fiecare măsură din Program” la prezenta hotărâre s-a modificat, în sensul redistribuirii unor sume în cadrul acțiunii prevăzute la Subcapitolul I „Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”.

    Ca urmare a evaluării implementării PNA în primul an din perioada 2020 – 2022, s-a constatat că pentru cele două masuri de achiziție de echipament de către formele asociative, pentru procesarea cerii și pentru ambalarea mierii sunt necesare fonduri mai mari astfel încât orice formă asociativă eligibilă să poată accesa aceste măsuri.

    Astfel, fondurile suplimentare se asigură prin redistribuire din sumele dedicate pentru măsura de consultanță în apicultură, pentru care în primul an de aplicare a PNA s-a solicitat și s-a plătit doar 9% din suma alocată cu această destinație.

  4. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prelungește sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora,până la data de 05 iulie 2021, ora 16.00.

    Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte. Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro.

    Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

    Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

    Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

    Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

  5. În Ședința Guvernului din 28 aprilie 2021 a fost aprobată oHotărâreprin care se aprobă plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020.

    Suma totală prevăzută pentrumăsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal este de 87.097,030 mii euro (în echivalent 424.380,279 mii lei) și este repartizată astfel:

    • Ÿ30.800,000 mii euro pentru soia;
    • 17.215,000 mii euro pentru lucernă;
    • 450,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre și fasole boabe;
    • 200,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;
    • 4.200,000 mii euro pentru orez;
    • 844,200 mii euro pentru sămânţă de cartof;
    • 132,980 mii euro pentru hamei;
    • 18.898,500 mii euro pentru sfeclă de zahăr;
    • 1.445,000 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
    • 54,500 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
    • 8.908,590 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;
    • 517,500 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;
    • 3.430,000 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

    Cuantumurile pe unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2020 corespunzătoare fiecărei măsuri.

    Numărul estimat de beneficiari care îndeplinesc condițiile de eligibilitate este de 46.000 fermieri.

    Reamintim că plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal se stabilesc anual prin Hotărâre a Guvernului în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare.

  6. „Cașcaval de Săveni” devine protejat şi recunoscut la nivelul Uniunii Europene

    Joi, 22 aprilie 2021, Ministerul Agriculturii și DezvoltăriiRurale anunță că a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 21 aprilie 2021, în cadrulcăruia Cașcaval de Săveni” (IGP) a fost înregistrat ca produs de Indicație Geografică Protejată.

    Produsul „Cașcaval de Săveni” – Indicație Geografică Protejată este o brânză maturată, cu pastă opărită, având o consistență semitare. Acest sortiment de cașcaval se obține din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag și prelucrarea conform unei metode specifice zonei.

    „Cașcavalul de Săveni - IGP” se comercializează în două forme de prezentare: cașcaval protejat cu amestecuri de ceruri sau cașcaval protejat cu folii termocontractibile, de formă paralelipipedică sau cilindrică, cu o greutate  cuprinsă între 0,450 kg și 9 kg.

    Felia de cașcaval se desface în fâșii, fără a se sfărâma. Gustul este plăcut, dulceag și sărat în același timp, simțindu-se o savoare ușor amăruie asemănător miezului de nucă, datorat fermentației proteolitice. Aroma se intensifică în timpul maturării, apropiindu-se de cel al pământului reavăn.

    Materia primă folosită pentru fabricarea produsului „Cașcaval de Săveni - IGP” este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metiși ai unor rase vechi locale precum „Sura de stepă” și „Bucșan” încrucișate cu alte rase de bovine cu performanțe productive ridicate.

    Laptele de vacă crud este încălzit la 30-33 de grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru care permite acțiunea florei microbiene locale, ducând la diferențierea de alte produse similare. Această etapă are un rol foarte important în obținerea caracteristicilor produsului „Cașcaval de Săveni-IGP”.

    04673644 3FA6 4C53 805B 0D754B4CCAE8

    *INFORMAȚII SUPLIMENTARE

    În zona Săveni, în anul 1959 a fost construită fabrica de prelucrare a laptelui unde a fost adus meșterul Caranica (1963), specialist recunoscut ca „meșter de cașcaval”, în vederea obținerii unui produs care să pună în valoare potențialul ariei geografice cu scopul de a diversifica modul de prelucrare a laptelui.

    Meșterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a „școlit” generații de tineri lucrători din Săveni și din zonele învecinate care moșteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învățându-i secretele prelucrării laptelui în cașcaval, îmbinând tehnicile de producere a cașcavalului cu metodele locale: utilizarea „barulei” la amestecarea cașului opărit (cca 80 °C) în coșuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinți), frământarea manuală și turnarea pastei fierbinți, strângerea „buricului” și eliminarea aerului pentru obținerea unei paste compacte.

    Tinerii lucrători de atunci au devenit, la rândul lor, meșteri în „arta cașcavalului”, păstrând și transmițând până în prezent tehnica de prelucrare a laptelui crud de vacă în „cașcaval”, înființând Asociaţia Producătorilor "Caşcavalul de Săveni" în vederea dobândirii protecției europene pentru denumirea ”Cașcaval de Săveni” – Indicației Geografică Protejată (IGP).

    Caracteristicile specifice ale produsului „Cașcaval de Săveni - IGP” se datorează:

    calității laptelui materie primă cu un conținut de grăsime de min. 3,2 % și  aromelor specifice datorate furajării;

    prelucrării tradiționale a laptelui, cu etape efectuate manual, precum tăierea coagulului cu harfa, opărirea bașchiului, frământarea și turnarea buricului în forme;

    maturării îndelungate de 60 de zile la temperatură scăzută (+2..+8 °C) pentru obținerea caracteristicilor specifice produsului 

    Asocierea dintre zona geografică, substratul pedologic și condițiile climatice locale este favorabilă dezvoltării unor pășuni naturale cu o floră diversificată care contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru obținerea produsului „Cașcaval de Săveni - IGP”.

    România avea până la această dată șapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni –Indicație Geografică Protejată (2011), Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - Indicație Geografică Protejată (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - Indicație Geografică Protejată(2018), Cârnați de Pleșcoi - Indicație Geografică Protejată(2019), Telemea de Sibiu - Indicație Geografică Protejată(2019) și Telemea de Ibănești - Denumire de Origine Protejată (2016), la care se adaugă, începând de astăzi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Cașcaval de Săveni – Indicație Geografică Protejată.

    De asemenea mai sunt în analiză la Comisia Europeană trei produse alimentare în scopul dobândirii protecției europene, dintre care două pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată: Salată cu icre de știucă de Tulcea și Plăcinta dobrogeană și un produs pentru dobândirea protecției europene Specialitate Tradițională Garantată- Salata tradițională cu icre de crap.

  7. Videoconferința miniștrilor agriculturii din grupul Visegrad și Bulgaria, Croația, România, Slovenia

    Astăzi, 21 aprilie 2021, secretarul de stat Marius Mihai Micu a participat la videoconferința miniștrilor agriculturii din grupul Visegrad și Bulgaria, Croația, România, Slovenia.

    În cadrul evenimentului au fost abordate următoarele subiecte: reforma PAC post 2020, Pactul Verde European, Strategia de la Fermă la Consumator, Planul Național Strategic 2023-2027, importanța asocierii și cooperării dintre fermieri.

    În ceea ce privește poziția României au fost subliniate următoarele aspecte:

    • Pactul Ecologic European și Strategia „De la ferma la consumator„ specifică sectorului agroalimentar românesc reprezintă foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru o economie durabilă. Noua Politică Agricolă Comună are un rol esențial în gestionarea tranziției către un sistem alimentar sustenabil și în consolidarea eforturilor fermierilor de a contribui la obiectivele climatice și de mediu. Se dorește integrarea acestor obiective în noul PNS.
    • Prin Planul Național Strategic se va pune accent pe sprijinirea fermelor de familie și întinerirea generațiilor de fermieri, pe consolidarea mediului asociativ şi pe îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului agroalimentar.
    • De asemenea, în noul PNS vor fi definite măsuri și intervenții care să contribuie decisiv la reducerea vulnerabilității veniturilor fermierilor față de factorii externi, inclusiv față de schimbările climatice.
    • În viitoarea perioadă de programare PAC 2023-2027 se va acorda o atenție deosebită dezvoltării formelor asociative. Astfel, PNS 2023-2027, aflat în curs de elaborare, se va axa pe consolidarea mediului asociativ și îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar.

    Reuniunea s-a finalizat prin adoptarea unei declarații comune a miniștrilor agriculturii din statele membre ale grupului Visegrad și Bulgaria, Croația, România, referitoare la oportunitățile și provocările exploatațiilor agricole ca urmare a aplicării Strategiei de la Fermă la Consumator.

    În încheierea întâlnirii, miniștrii au agreat ca recomandările formulate de Comisia Europeană privind obiectivele strategiei De la Fermă la Consumator, în cadrul Planurilor Strategice PAC, să fie considerate drept orientări fără caracter juridic obligatoriu.

  8. A fost aprobat Programul de susținere a producției de usturoi

    În ședința Guvernului din data de 15 aprilie 2021 a fost aprobată o Hotărâre care modifică și completează Hotărârea nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi„ precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia.

    Prin prezentul act normativ se reglementează următoarele:

    - se stabilește valoarea ajutorului de minimis în lei care se acordă beneficiarilor în anul 2021, respectiv 3000 euro/ha la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2020;

    - se stabilesc resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021,  respectiv maximum 15.000 mii lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078 mii euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021;

    - se stabilește perioada în care se va realiza valorificarea producției, 15 iunie - 22 noiembrie, precum și termenul de depunere a documentelor justificative, respectiv până la data de 29 noiembrie;

    - se reformulează unele dispoziții pentru o mai mare claritate, în acord cu prevederile Regulamentului de minimis în sectorul agricol și cele ale legislației naționale.

    Reamintim că pentru a fi considerați eligibili, producătorii agricoli trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

  9. Au fost aprobate plafoanele Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, speciile ovine și caprine, pentru anul de cerere 2020

    În ședința Guvernului din data de 15 aprilie 2021 a fost aprobată o Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, speciile ovine și caprine, pentru anul de cerere 2020.

    Valoarea totală a plafonului alocat ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, speciile ovine și caprine, este de 63.450,208 mii euro, respectiv 309.161,138 mii lei, în echivalent și se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

    Prin prezentul act normativ se aprobă plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, în sumă de 43.974,445 mii euro, repartizată astfel:

    • 42.527,430 mii euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;
    • 2,742 mii euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;
    • 646,827 mii euro pentru tutun;
    • 41,879 mii euro pentru hamei;
    • 755,567 mii euro pentru sfeclă de zahăr.

    Sectorul zootehnic beneficiază de un plafon pentru speciile ovine și caprine în sumă de 19.475,763 mii euro.

    Cuantumurile per unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare/efectivele eligibile pentru anul 2020 corespunzătoare fiecărui ANT.

    În urma acestei Hotărâri de Guvern, se estimează că aproximativ 622 mii fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT.

  10. Au fost aprobate plafoanele Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020

    În ședința din data de 15 aprilie 2021, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020.

    Prin prezentul act normativ se aprobă plafoanele aferente plăţilor pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020, în limita sumei de 1.758,265 mii euro, respectiv 8.567,147 mii lei în echivalent, care se distribuie astfel:

    a) 445,128 mii euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;

    b) 1.313,137 mii euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne.

    Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor menționate anterior la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile și la efectivele de bovine eligibile.

    Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2021.

    Precizăm că plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, se realizează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

© 2021 DADR Alba. All Rights Reserved.
Politica Cookie Acest site utilizează module cookie strict necesare - functionare. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor.