MADR feeds

  1. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a aprobat „Ordinul privind aprobarea listei utilizărilor minore în România”, acesta fiind publicat în Monitorul Oficial al României nr. 672 din 29 iulie 2020.

    În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, utilizările minore înseamnă utilizarea produselor de protecție a plantelor pe plante sau produse vegetale care nu sunt cultivate pe scară largă(ex. culturi de afin, mur, etc.) sau sunt cultivate pe scară largă, pentru a face față unei necesități fitosanitare cu caracter excepțional (ex.boli şi dăunători care apar rar în culturi de grâu, porumb, etc.).

    Aceste utilizări ale produselor de protecție a plantelor pe plante sau produse vegetale fără răspândire largă care au o valoare economică ridicată pentru fermieri, dar care pot avea un interes economic scăzut pentru industria produselor fitosanitare, s-au reflectat în lipsa produselor fitosanitare autorizate pe piață pentru acest tip de culturi. În timp, lipsa acestor produse de protecție a plantelor autorizate pentru utilizări minore a avut ca efect compromiterea culturii sau a producției prin folosirea de produse neadecvate sau chiar utilizarea ilegală a unor produse de protecție a plantelor neautorizate.

    Aprobarea acestui act normativ facilitează autorizarea produselor de protecție a plantelor pentru utilizări minore venind în sprijinul fermierilor români prin furnizarea de mijloace de gestionare a bolilor şi dăunătorilor pentru a produce şi a menține o rezervă sigură şi stabilă a producției agricole precum şi pentru gestionarea mai bună a rezistenței culturilor la boli şi dăunători.

    Pentru a se ține cont de progresul cercetării şi al dezvoltării în agricultură şi de apariţia de noi boli sau dăunători, lista utilizărilor minore în România va fi actualizată la fiecare cinci ani sau ori de câte ori se impune îmbunătăţirea acesteia.

  2. S-a prelungit termenul pentru depunerea unor documente justificative  în cadrul PNA 2020-2022

    În ședința de Guvern din 31 iulie 2020 a fost aprobată o hotărâre pentru completarea Anexei nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Național Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar.

    Astfel, prin prezentul act normativ se reglementează o excepție pentru anul 2020, în sensul prelungirii termenului de depunere a unor documente justificative în cadrul acțiunilor „Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral” și „Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă”, de la 1 august până la data de 1 septembrie 2020. Aceste documente vizează copia cărţii de identitate a remorcii apicole și copia buletinului de analize fizico-chimice/reziduuri.                 

    Prezenta hotărâre a fost adoptată la inițiativa MADR, pentru a veni în sprijinul apicultorilor, în urma numeroaselor solicitări primite de la aceștia, care au evidențiat faptul că nu se pot încadra în termenul de 1 august 2020 pentru efectuarea analizelor fizico-chimice și/sau pentru reziduuri care să ateste calitatea mierii, precum și  pentru achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie - remorci şi mijloace de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral, pe de o parte din cauza capacității reduse a laboratoarelor autorizate de a efectua respectivele analize, iar pe de altă parte din cauza măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei cu COVID 19 ce au afectat activitatea apicultorilor.  

    Reamintim că valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Național Apicol în perioada 2020 - 2022 este de 150.628 mii lei, fiind distribuită astfel:

    • pentru anul 2020: 50.210 mii lei;
    • pentru anul 2021: 50.232 mii lei;
    • pentru anul 2022: 50.186 mii lei.
  3. În data de 29 iulie 2020, subsecretarul de stat Conf.dr. Avram Fițiu a condus întâlnirea desfășurată la sediul MADR cu Organismele de Inspecție și Certificare (OIC) din agricultura ecologică. La întâlnire au participat directori și experți din cadrul direcțiilor tehnice de specialitate ale MADR.

    Dezbaterea a vizat analiza problemelor identificate în sistemul de agricultură ecologică în ceea ce privește înregistrarea, inspecția și certificarea operatorilor din flora spontană, soluții pentru îmbunătățirea și evaluarea stadiului sistemului informatic intregrat pentru agricultură ecologică.

    În cadrul discuțiilor, subsecretarul de stat Avram Fițiu a subliniat că în contextul în care potrivit celor două strategii ale Uniunii Europene ”De la fermă la consumator şi cea privind biodiversitatea”, se doreşte ca până în 2030, 25% din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole ecologice, este necesară regândirea agriculturii ecologice și eficientizarea mecanismelor de control la nivelul  operatorilor colectori. 

    De asemenea, subsecretarul de stat Fițiu le-a transmis participanților că Ministerul dorește construirea unei piețe publice pentru sectorul ecologic, iar în această perioadă se creează premisele prin care această piață va fi configurată.

    Totodată, conducerea MADR a evidențiat necesitatea atragerii unui număr cât mai mare de operatori din flora spontană spre agricultura ecologică și a exprimat cerința de a produce valoare adăugată în domeniul agriculturii ecologice, un sector ce va benficia de o atenție sporită în noile politici agricole ale Uniunii Europene.     

     În acest context, subsecretarul de stat Fițiu a reliefat că se dorește îmbunătățirea legislației în vigoare în vederea simplificării activității operatorilor din sistem și atribuirea unui nivel crescut de responsabilitate OIC-urilor printr-un sistem de control mult mai riguros.

     Referitor la realizarea unui sistem informatic integrat dedicat sectorului de agricultură ecologică, conducerea MADR a subliniat că această cerință are la bază necesitatea ca, în contextul construirii noului Program Național Strategic, sectorul de agricultură ecologică să fie mai bine gestionat, cu ajutorul unui sistem informatic practic și eficient, care să faciliteze activitatea operatorilor, cât și a experțior MADR care administrează această activitate. Reprezentanții OIC-urilor au avut ocazia de a discuta direct cu exponenții dezvoltatorului softului, cărora le-au prezentat aspectele care necesită a fi completate și îmbunătățite.

    Subsecretarul de stat Fițiu și-a exprimat speranța ca dialogul să fie unul constructiv și fructuos în perspectiva proiectării unor politici publice viabile în acest domeniu.  

  4. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a purtat o discuție, prin videoconferință, în data de 28 iulie 2020, cu omologul său italian, Teresa Bellanova, pe tema etichetării nutriționale a produselor alimentare. Alături de ministrul Oros s-a aflat și secretarul de stat Aurel Simion.

    Pe perioada Președinției germane la Consiliul UE vor fi intensificate discuțiile pe marginea adoptării unei scheme armonizate la nivelul UE pe tema etichetării nutriționale în câmpul vizual principal al ambalajelor alimentare. În acest context, Italia a contactat statele membre, printre care și România, care nu au luat încă o decizie în ceea ce privește schema pe care o vor susține, pentru a stabili o viziune comună în selectarea criteriilor ce vor fi adoptate.

    În opinia Italiei, descrierea nutrițională a produselor pe etichete ar trebui să fie informativă, bazată pe dovezi științifice și să respecte dietele tradiționale, cultura culinară și obiceiurile alimentare locale.

    Una din acțiunile prevăzute se referă la adoptarea unui sistem armonizat pentru etichetarea nutrițională, iar o parte a statelor membre susțin pentru aceasta un model denumit Nutriscore, bazat pe un cod de culori. Italia a propus o altă schemă denumită Nutrinform battery, care oferă consumatorilor informații privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice. Procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar și pentru 100g de produs alimentar, fără a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectivă, care să nu afecteze percepția consumatorilor asupra unor produse tradiționale de tip IGP, STG, DOP.

    În intervenția sa, ministrul Adrian Oros a exprimat că poziția țării noastre este similară cu cea a Italiei, apreciind că o etichetă Nutrinform battery ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului că nu defavorizează unele produse alimentare naturale. Susținerea acestui model a fost agreată în urma consultărilor cu autoritățile publice abilitate.

    Totodată, ministrul Oros a subliniat necesitatea promovării unor produse alimentare sănătoase, precum și a informării corecte a consumatorilor.

    Suplimentar față de forma actuală prezentată a Nutrinform battery, România consideră utilă aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare obținute din materii prime naturale să fie evidențiate, sau a unei prezentări grafice utilizând un cod de culori care să avantajeze produsele naturale.

    Ministrul Oros a declarat că orice model de etichetă nutrițională, nu ar trebui să afecteze negativ percepția consumatorilor asupra alimentelor produse din ingrediente naturale, cum sunt și cele cu denumire de origine protejată, a specialităților tradiționale și a celor cu indicație geografică protejată.

    Oficialul MADR i-a transmis omologului său că ambele țări își vor susține interesele comune în cadrul viitorului Consiliu informal în avantajul consumatorilor, dar și al fermierilor și al procesatorilor. Cei doi demnitari își doresc ca și alte state să se alăture acestui demers.

  5. Referitor la informațiile prezentate de mass-media despre aplicarea Ordinului 182/2020, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:  
    Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol a fost modificat și completat în conformitate cu legislația actuală, respectiv cu Legea 307/2006, Ordinul MAI 163/2007 și, mai ales, cu Ordinul MAI 75/2019 CRITERII DE PERFORMANŢĂ, din 27 iunie 2019 privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. Publicarea în Monitorul Oficial nu poate fi posibilă fără  avizul expres al IGSU. Conținutul Ordinului respectă integral legislația și, mai ales, OM MAI nr 75/2019. Normele de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol au fost transmise si corectate de specialistii pe domeniu de competență tehnică din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

    Pentru a elimina orice suspiciune legate de interpretările unor publicații online, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale subliniază că sub nicio formă nu se pune problema ca IGSU/Pompierii să nu intervină la incendiile agricole, dar un minim de dotări umane și materiale este necesar pentru prevenirea și stingerea incendiilor, conform legislației specifice emise de MAI/IGSU si art. nr. 2 din cadrul OM 182/2020.  

    Pentru clarificarea privind constituirea serviciului de urgență conform Ordinul MADR 182/2020 art. 30 lit. i, administratorul societăților agricole are obligația să asigure constituirea, conform art. 12 alin. 2 din Legea 307/2006 serviciului de urgență privat ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgență voluntar sau privat, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor. 
    Potrivit articolului nr.18 lit a-d, din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, ministerele şi celelalte organe ale administrației publice centrale au următoarele obligații principale:

    • elaborează, pe baza strategiei naționale de apărare împotriva incendiilor, strategii sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competentă și asigură aplicarea acestora;

    emit/modifică, cu avizul Inspectoratului General, norme şi reglementări tehnice de apărare împotriva incendiilor, specifice domeniului lor de activitate (respectiv agricol);

    • îndrumă, controlează şi analizează respectarea normelor şi reglementărilor tehnice;

    • stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode şi proceduri pentru identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competență.

    În caz contrar, ministerele şi celelalte organe ale administrației publice centrale sunt pasibile de amenzi, în conformitate cu legislația în vigoare.

  6. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a purtat în data de 28 iulie 2020 discuții, prin videoconferință, cu miniștrii agriculturii din Belarus și Republica Moldova, în contextul efectelor pandemiei COVID-19 asupra producției agricole și a comerțului agroalimentar din regiune, dublate de secetă și lipsa precipitațiilor în primul trimestru al anului 2020. Reuniunea a vizat realizarea unui schimb de informații, prin împărtășirea de experiențe și inițiative cu privire la demersurile întreprinse pentru sprijinirea producătorilor agricoli și menținerea aprovizionării cu alimente în atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 în agricultură, precum și identificarea de măsuri comune, necesare menținerii producției agricole în țările din regiune, cu accent pe furnizarea de contribuții agricole și protejarea sănătății fermierilor.
    Ministrul Oros a salutat inițiativa FAO privind organizarea acestei dezbateri și a subliniat însemnătatea relației de cooperare bilaterală cu Belarus și Republica Moldova. Adrian Oros a susținut necesitatea unei pregătiri foarte bune din partea autorităților pentru a diminua și contracara efectele  negative ale crizei sanitare. În intervenția sa, ministrul Oros a prezentat situația sectorului agricol din România în contextul pandemiei, precum și măsurile întreprinse pe termen scurt: monitorizarea stocurilor și a prețurilor alimentelor.

    De asemenea, oficialul a informat că Ministerul a efectuat demersuri pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă, cât și pentru sprijinirea tuturor sectoarelor din agricultură, care au suferit pierderi. Ministrul Oros a făcut referire la discuțiile recente purtate cu Asociațiile Băncilor pentru susținerea fermierilor în privința amânării ratelor la credite.

    Totodată, Adrian Oros a transmis că Ministerul Agriculturii din România încurajează fermierii, îndemnându-i să conștientizeze importanța asigurării culturilor agricole împotriva fenomenelor climatice nefavorabile.   În egală măsură, ministrul Oros a descris demersurile administrative realizate de Minister, prin mecanismele legislative specifice, în vederea susținerii consumului de produse autohtone, astfel încât să fie asigurate valorificarea producției agricole locale, redresarea și normalizarea activității în domeniul agroalimentar.  
    Schimbul de idei și bune practici au contribuit la crearea unui cadru regional de colaborare și consultare pentru ministerele agriculturii din regiune, ce ar putea facilita cooperarea eficientă și în timp util pentru măsurile de diminuare a impactului COVID 19 asupra producției și a comerțului agroalimentar.

  7. Întâlnirea ministrului Adrian Oros cu E.S. David Saranga,  ambasadorul Statului Israel la București

    În data de 27 iulie 2020, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit la sediul instituției pe E.S. David Saranga, ambasadorul Statului Israel. Alături de ministru, s-au aflat secretarul de stat George Scarlat, precum și experți din cadrul Direcției Generale de Relații Internaționale și Afaceri Europene.

    Discuțiile au vizat colaborarea dintre România și Israel în principal în domeniul identificării de soluții tehnologice pentru combaterea secetei (ex. irigații), având în vedere fenomenele meteorologice care au afectat țara noastră. Astfel, ambasadorul David Saranga și-a arătat interesul pentru a oferi României din experiența și tehnologia deținute de Israel, cunoscut fiind faptul că acestea sunt printre cele mai performante din lume.

    Ministrul Adrian Oros a explicat că la nivelul MADR se lucrează la o Strategie de Gestionarea Apei, care se referă la investiții în infrastructura principală și secundară de irigații, la infrastructura de desecare-drenaj și la combaterea eroziunii solului.La rândul său, secretarul de stat George Scarlat a afirmat că sunt necesare lucrări de modernizare a atât la nivelul infrastructurii de îmbunătățiri funciare existente, cât și la identificarea de soluții pentru introducerea de noi suprafețe care vor trebui irigate. De asemenea, este nevoie de o analiză în diferite zone în care nu se regăsesc amenajări de îmbunătățiri funciare, astfel încât să se identifice soluții pentru preluarea apelor din amonte, cu costuri energetice cât mai reduse. Totodată,secretarul de stat a spus că ținta la care România își dorește să ajungă în viitorul exercițiu financiar este de 3,2 milioane de hectare irigate la nivelul întregii țări, ținând cont de fondurile substanțiale care vor fi alocate.

    Având în vedere cele expuse de oficialii MADR, ambasadorul Statului Israel a propussă se organizeze întâlniri în viitorul apropiat (seminarii) on-line cu specialiștii din Israel, astfel încât oficialilor și experților români să le fie prezentate soluții viabile care există pe piața din Israel, adaptate specificului țării noastre. Legat de această propunere, ministrul Adrian Oros a afirmat că în următoarea lună și jumătate vor fi finalizate o serie studii ale specialiștilor romani din domeniul irigațiilor și apoi se vor putea organiza întalnirile (ex. seminar tehnic romano-israelian), astfel încât împreună cu experții din Israel să se înceapă concret colaborarea în acest sector deosebit de important pentru România.

  8. Ieri, 25 iulie 2020, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros a aflat cu tristețe vestea încetării din viață a domnului Nicolae Ștefan.

    ”Cu profund regret am aflat despre trecerea în neființă a domnlui Nicolae Ştefan, profesor doctor docent, o mare valoare a horticulturii românești, un om de ştiinţă remarcabil și primul ministru al Agriculturii după Revoluția din 1989. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei îndurerate!”, a afirmat ministrul Oros.

  9. Constituirea primei Asociații dedicată zonei montane

    Secretarii de stat Emil Dumitru și Aurel Simion au participat în data de 23 iulie la întâlnirea de lucru cu reprezentanții zonei montane. La întâlnire au luat parte subsecretarul de stat Conf. Avram Fițiu, directori și experți din cadrul MADR și ANZM.

           Întâlnirea a vizat constituirea Asociației Produs Montan, prima asociație a producătorilor din zona montană, producători care au obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate “produs montan”. Asociația cuprinde șase membri fondatori, care produc și comercializează produse ce beneficiază de mențiunea de calitate Produs Montan.

    În prezent, Registrul Național al Produselor Montane cuprinde 255 de producători ce dețin 1021 de produse care au obținut mențiunea de calitate Produs Montan, toate regăsindu-se pe site-ul www.produsmontan.ro și în aplicația Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC).

    Evenimentul a constituit un factor de încredere pe care producătorii îl acordă schemei de calitate produs montan și a creat, totodată, premisele pentru dezvoltarea asociației prin posibilitatea de accesare a pieței europene, dar și de accesare a fondurilor destinate produselor certificate pe o schemă de calitate.

    Conducerea MADR a subliniat rolul esențial al organizării în forme asociative, punctând avantajele acesteia precum: facilitarea desfacerii produselor în marile rețele comerciale, putere de negociere sporită, consolidarea poziției în lanțul de aprovizionare cu alimente, asistență tehnică oferită membrilor.

    Secretarul de Stat Aurel Simion i-a felicitat pe membrii asociației pentru această inițiativă importantă în dezvoltarea activității lor, îndemnându-i să-și conserve brandul pentru a-și proteja produsele.

    Secretarul de stat Emil Dumitru i-a informat pe particianți despre stadiul elaborării Planului Național Strategic și a prezentat beneficiile accesării submăsurii 4.2 “Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de peste 12 milioane de euro. Oficialul a relevat necesitatea unor măsuri care să genereze valoare adăugată și impact economic pentru locuitorii zonelor montane.

    Subsecretarul de stat Avram Fițiu le-a adus la cunoștință celor prezenți că, pentru dezvoltarea zonei montane, Ministerul a efectuat un demers prin transmiterea unei adrese de informare către toate Primăriile cu privire la politicile și viziunea MADR pentru progresul locuitorilor din zonelor de munte. Totodată, subsecretarul de stat a afirmat că populația, cât și autoritățile publice au datoria de a apăra patrimoniul cultural și de a duce mai departe valorile naționale.     

    Conducerea Ministerului a reiterat importanța educației alimentare în școli pentru promovarea consumului de produse autohtone. Consumând produse locale, îndeosebi preparate montane, contribuim la menținerea activităților agricole tradiționale în zona montană, la dezvoltarea gospodăriilor montane, precum și la menținerea populației în zonele de munte.

  10. Suplimentare de fonduri pentru reducerea accizei la  motorina utilizată în agricultură

    În Ședința Guvernului din 22 iulie 2020 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

    În acest fel, pentru continuarea aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020, la suma de 528.000,00 mii lei, se adaugă încă 101.908,00 mii lei,fonduri necesare plății ajutorului de  stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, rezultând o valoare de 629.908,00 mii lei.

    Totodată, pentru a se asigura că majorarea propusă se încadrează în valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020, se modifică corespunzător prevederile alin. (1) al art. 10 din același act normativ, prin suplimentarea sumei de 3.334.037,25 mii lei cu suma de 101.908,00 mii lei, până la valoarea totală maximă de 3.435.945,25 mii lei.

    Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020, prevăzută în prezentul proiect de act normativ, se asigură în limita prevederilor bugetare  aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020 și se încadrează în valoarea anuală totală a bugetului schemei de ajutor de stat notificată la Comisia Europeană.

© 2018 DADR Alba. All Rights Reserved.
Politica Cookie Acest site utilizează module cookie strict necesare - functionare. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor.